Eram la liceul de muzică,căutând cu disperare un profesor.După ce am întrebat de el prin toate locurile posibile şi imposibile,unde omu' se presupunea că ar trebui să fie la ora aia,am decis să mă duc la cancelarie,deşi nu era tocmai locul unde putea fi găsit de obicei.
La intrarea în cancelarie-o elevă de serviciu mai deosebită de ceilalţi eleevi români din liceele de muzică.Tipa,vopsită,răsvopsită,maichiată,colorată de zici că aruncaseşi în ea cu 300 de culori deodată,era tare ocupată să-şi vopsească unghiile...multicolor,aţi ghicit.Eu-o deranjez,îmi cer scuze pentru asta,şi întreb de Cutărescu Ciprian.La care tipa se uită la mine interzisă pe sub cei 5cm de gene false multicolore şi mă întreabă cu stupefacţie:
-Cutărescu Ciprian?Poate vrei să zici Ciprian Porumbescu,de altu' n-am auzit...
Mi s-a părut ceva suspect,aşa că am cerut lămuriri cu privire la profesorul respectiv:
-Deci,să-nţeleg , Cutărescu Ciprian nu e?
-N-auzi că nu?!mi se răspunde.Ciprian Porumbescu dacă vrei...
Zic:
-Nu,merci,sunt convinsă că se odihneşte şi n-are rost să-l deranjez.
De fiecare dată când îmi amintesc de discuţia asta dezlânată,mă buşeşte un râs fenomenal.Şi pe urmă mă mai încearcă o oarecare îndoială;nu-mi pot da seama dacă tipa a făcut mişto,sau chiar aşa era ea...
.JPG)
Acum 3 zile
Un comentariu:
ce tare=))=))=))(raspunsul tau) ca ea...vai steaua si dinamo ale ei:>
da' ce faceai tu la liceul de muzica?:D :-? ;;)
Trimiteți un comentariu