Balchik.

(I)

linişte-apă-mare-nisip-calm-litere chirilice-aer vechi-piatră de Balchik-pisici-lemnul domnului-vise-zăpuşeală-pescăruşi-bătrâneţe-golf-dig-străduţe-faleză-rock-linişte-rock
-linişte-rock-pauză-noi-bere-romantism-apus-băncuţe din piatră-străduţe din piatră- noi din piatră-statuile din noi-inimi-vegetaţie-calcar-mentă-mâncare-zdesî i tam-stânci-austeritate-boem-teiteiteitei-şi miros de tei-şi de trandafir-săpun de plante-glume-bulgarski-rumânişi-scoici-plictis-linişte-linişte-linişte-longevitate-Eu.

(II)Ştiaţi că...:

• numai femelele calcan au icre,masculii au ţuică la cap?;

• cu 3leva mănânci o delicioasă ciorbă la grătar?;

• poţi bea bere Kamelitza şi Şomelci?;

• trecând printr-un orăşel din Constanţa,vezi că oamenii au votat primarul Sărăcilă(he he,la pariu că peste câţiva ani se va vota şi primăriţa Belea?)?;

• 

...la Balchik se găsesc dinţi de crocodil cu perucă?;

• 

...Turnul Eiffel s-a mutat la Nisipurile de Aur?;

• 

...Profu de mate s-a vopsit verde şi s-a ascuns în nisip?;

• 

...în Balchik ţi se urează "La mulţi ani!" chiar dacă nu e ziua ta?;

• 

...ăăă???

(III)

Valurile iubăreţe erau dornice a ne lua în braţele lor albe şi spumoase.Se pierdeau complet în îmbrăţişarea lor,uitând că noi suntem oameni,că nu avem branhii şi prin urmare,nu ne putem lăsa iubiţi sub apă prea mult timp.Cu toate astea,le-am întors şi noi gestul de afecţiune,aruncându-ne cu dăruire în norii lichizi.În acele clipe,marea ne-a iubit mai mult decât ar fi putut iubii curenţii calzi,peştii şi nisipul.În acele clipe ,NOI am fost marea.

/e bine?-nu,nu e bine,căcător sfârşit!slab post!-hai,fifi!-ţi-au furat valurile ideile!-ba nu,mi le-au mâncat furnicile.scrie tu unul mai bun.-ok,o să scriu.următorul post e al meu.-ok,să te văd.-hi hi,eu rulez blogul ăsta,nu tu.-dar blogul nu-i deloc rulător.-o să fie.de la postul următor încolo.lasă totul în seama mea ,miru be./*

*Sfârşitul sfârşitului e mai telenovelistic decât îmi puteam închipui.

Mi-am făcut cont pe TriluLilu.

De ce?Nu ştiu.Fie pentru că m-a înnebunit prietena mea cea mai bună vorbindu-mi despre site,fie pentru că şi domnu Hegheş recomandă tot timpul muzică bună luată de acolo(iar eu cum sunt un extra mega giga peste măsură fan Hegheş,ar fi chiar aiurea să nu am!),ori pentru că am găsit acolo o poză cu buletinul lui Hitler,sau-pur şi simplu-din plitciseală,cert e câ am cont.Şi că am uploadat o poză şi o melodie.Trendy,ha?

Aşa că acum pot face şi eu recomandări muzicale,din pleistul meu,desigur.Dar dacă nu vă place metalul,v-aş sugera să nu ascultaţi.
Deocamdată,recomand prima melodia uploadată de mine şi anume Deadly Sinners,de la 3 Inches of Blood.

Avantajele şi dezavantajele călătoriei cu autobuzul.

Oo,daa,e al naibii de mişto să mergi cu autobuzul.Înafară de zăpuşeală,de miros de transpiraţie şi de zgomotul infernal făcut de motorul mijlocului(...de transport,se înţelege),care parcă s-a lăsat de motorină şi a luat-o pe ulei,mersul cu acest mirobolant vehicul oferă şi alte lucruri mai puţin oribilante.De exemplu,poate fi un bun mijloc de îmbogăţire a culturii.Ieri am aflat din discuţia aprinsă a trei domni că I.L-Caragiale ar fi scris ceva versuri.Sau cel puţin asta se înţelegea din afirmaţia unuia dintre dumnealor:"Băă,eşti prost,tu,care n-ai citit nicio strofă din Caragiale!" Pentru a conferi o oarecare veridicitate spuselor mele(cu un caracter fabulator impresionant prin stupiditatea lui) ţin să menţionez că respectivii posedau,sau-mai bine zis-erau posedaţi de adidaşi şucari,freze gelate şi lanţuri de aur de 24karate şi 18harakiri,nelipsindu-le din dotare ochelarii bengoşi,sprijiniţi pe ceafă la fel de bengos.
De asemena,o plimbare cu buzul vă poate lumina în privinţa ultimelor tendinţe în materie de modă.Mai nou,am putut admira o prinţesă purtând un maieu cu "De puta madre".Mda,moda s-a transmis ca pros...vreau să zic...ca o boală contagioasă de la sexul tare la cel slab.(De aceea vă sfătuiesc să vă feriţi de aglomeraţii.Şi să purtaţi în geantă un reportofon,respectiv un aparat foto,să aveţi pe ce pune mâna,în caz că oamenii nu vă cred după ce le povestiţi.)

Din păcate,călătoria cu mijlocul poate deveni un mijloc de a vă face nervi,în anumite situaţii.De pildă,când vă întâlniţi cu o veche cunoştinţă.Atât de veche ,încât nici nu mai ştiţi cine e,de unde vă ştie,ce- Doamne iartă-mă!- vrea de la dumneavoastră.Dacă mai e şi în vârstă,senilă şi guralivă,pregătiţi-vă punga de ambalat pachetul de nervi.
Am salutat baba din întâmplare.Mi-a răspuns cu un "Să creşti mare!" zdrobitor.Ce plăcere sadică au babele să-ţi spună să creşti mare,când te văd ditamai girafa de un metru şapteşopt,nu pot să-mi dau seama.În fine,tot nefericita întâmplare face să mă aşez pe scaun chiar în faţa ei.Ţinându-se de mâner şi aplecându-se în faţă,baba începe afurisitul interviu:câţi ani mai am,pe unde mai învăţ,bla bla bla.
Când a aflat că am trecut a zecea,se apucă să calculeze cât mai am "până termin cu învăţatul".Îi ies la socoteală un număr bunicel de ani,dar mă consolează spunându-mi că "trec ca părerea,şi ce contează la o adică,acum eşti în vacanţă,nu mai trebuie să mai înveţi..."
Aaa,nu?Acum îs "brain paused" sau ce?Şi după facultate o să fiu "brain stopped"?Zău că mă enervează concepţia unor oameni despre educaţie şi şcoală,care cred că în şcoală capeţi absolut toată educaţia,iar după ce absolvi,încetezi a mai acumula noi informaţii.Iar dacă ai intrat în vacanţă,stai trei luni ca o moluscă,fără să vezi şi fără să auzi nimic.
Sunt convinsă că poţi prinde ceva şi dintr-o carte ,dintr-un documentar,din conquiztador,chiar dacă nu mai lucrezi la engleză şi nu mai înveţi la istorie.Că,vorba aia,o fi având elevu român multe defecte,da',bre,prost nu e!

Însă ce rost are să mai filozofez eu,faceţi un drum cu un mijloc(de transport în comun) şi vă veţi lămuri precis.

Îmi pare cu aim sori.

Se pare că în ultimul timp am supărat o grămadă de lume,fapt ce îmi provoacă "muşcări" în suflet. Până o să-mi ies din starea asta "excrecabilă" şi o să REdevin acea Mirună cu REmuşcări, am hotărât să-mi cer scuze public,faţă de toţi cei pe care i-am supărat.(Bineînţeles,am fost oarecum somată să fac asta, de către o prietenă ofensată de "sinceritatea mea brutală până la nesimţire",însă detaliile de acest gen nu prezintă importanţă)
Aşadar,
-îmi cer scuze faţă de Lisa,pe care am făcut-o "vacă încălţată",deşi luasem la cunoştinţă mai devreme că ea nu merge niciodată încălţată la păşune;
-îmi cer scuze faţă de Oana,pentru că i-am zis că face nişte poze oribilant de îngrozitoare,dar dânsa ştie că expresia menţionată mai sus e preferata mea,aşa că ar putea să o ia ca pe un compliment;
-îmi cer scuze faţă de Ioana,căreia i-am violentat podoaba capilară când am fost în excursie la Sibiu.Să ştii,Ioana,că nu a fost pentru că mi-ai spus că am voce de betonieră,ci pentru că TU ai o voce de betonieră,care mă scoate din sărite.
-îmi cer scuze faţă de Ozi că nu citesc manga.Şi nu o să citesc vreodată.
...Şi nu în ultimul rând,îmi cer scuze că nu simt nevoia să-mi cer scuze şi că nu regret că am scris această idioţenie.

p.s.După cum v-am obişnuit,nimic din ce am scris aici nu e real.

Gata cu bobocia!

Iată,oameni buni; tocmai s-a terminat ultima zi de şcoală din anul ăsta, a elevului român,care este
-în treacăt fie zis-
leneş,puturos,hoţ,parşiv,nesimţit,viclean,impertinent,răuvoitor,necuviincios,needucat,etc,etc(pentru continuarea listei,cereţi detalii profilor).
Numai că azi,din fericire,profesorii au pus bine lista cu termenii descriptivi obişnuiţi ,pentru a lăsa loc clişeelor de genul:"elevi deosebiţi,serioşi,silitori,inteligenţi,extraordinari,bla bla bla."
De ce?Păi,azi a avut loc premierea.Tot din fericire,nu s-au mai ţinut discursuri inutile şi interminabile ca la începutul anului,ci am intrat direct în pâine,primindu-ne premiile şi diplomele.
Adevărul e că elevul român Fifi s-a arătat oarecum nemulţumit de oarecari situaţii apărute pe parcurs.Că a luat menţiunea întâi cu 9,80 şi ceva n-ar fi nimic,( doar nu-i vina lui,săracul,că au fost alţii mai buni ca el :)) ),dar să mai şi audă oarece vorbe cum că doamna directoare s-ar fi codit până să dea menţiunea de rigoare(motivaţia a fost că la dumneaei în clasă 9.80 a fost o medie mult prea mică chiar şi pentru menţiune) i-a stârnit o oarecare ...hmm...indignare.Dar aşa e elevul român,până nu face o mutră acolo,parcă nu-i şade bine uniforma pe el.
În rest,asistarea cocoţată la înmânarea premiilor celorlalţi a fost destul de plictisitoare,înafară de momentele când stăteam atenţi să ne holbăm curioşi la colegii noştri mai mari ,care au luat premiul întâi cu media 10,sau la cei cu burse în străinătăţuri.
În concluzie, s-a încheiat cel mai căcător an şcolar din viaţa subsemnatei;am terminat cu bobocia(şi-o spun cu o oarecare mândrie-sunt de două ori mai copil decât eram în septembrie),am îmbrăţişat vacanţa mult aşteptată(şi nu prea meritată,recunosc) şi v-am salutat.

Poţi fi orice!

Dacă eşti poet,poţi fi ce vrei tu.
Poţi fi,în primul rând,o poezie.Sau un "eu" liric.Sau orice altceva.
Apoi,ai putea apărea ca luna dintre nori,ca ochiul de sub pleoapă,sau ca o simplă scamă pe covor.
Poţi fi o muscă-n dormitor,un şiret de la baskeţii unui skater,
O groapă-n care dă cu maşina un şofer,stropind un trecător.
Fiind poet,ai putea deveni revoltător
De bun,de grandoman,de utopic ori măcar stupid ca o muşcată degerată în hol.
Ai fi,poate, o gospodină supărată că i s-a stricat televizorul
Tocmai când se delecta cu telenovela preferată.
Dar cel mai bine ţi-ai juca rolul de "autor al
Unei poezii".Sau te-ai putea oglindi în geamuri străvezii,
Luând chipul unui plăpând nor.
Interesant ar fi să fii stafia unei păpădii.
Sau o clemă de păr din cocul unei mirese,
Să-i cazi pe trotuar,în timp ce e furată,la miezul nopţii,
Să calce pe tine un trecător stropit cu apa dintr-o groapă
În care a intrat cu maşina un şofer nervos,gânditor la şireturile colorate
De la baskeţii unui skater,în al cărui dormitor bâzâie disperată o muscă,
Înfuriată de scama de pe covor.
În apartamentul alăturat degeră o muşcată,în timp gospodina dondăne că i s-a stricat televizorul
Tocmai când se difuza telenovela preferată.
Iar tu,poete,scrii o poezie în care cuprinzi lumea toată.
Vezi,tu poţi fi orice!

Casa Memorială a lui Bălcescu sau McDonald's?

Normal că McDonald's.Cel puţin,din punctul de vedere al dirigăi şi al colegilor mei.Într-adevăr,doamna dirigintă s-a deranjat a ne aduce şi pe noi aici,în satul Bălcescu,să vedem conacul cu acelaşi nume(că tot era în drumul de întoarcere de la Sibiu),însă nu s-a dat în lături de la comentarii când directorul muzeului,un om foarte inteligent,cu o minte luminată şi o mulţime de lucruri de împărtăşit,ne-a ţinut mai bine de o jumătate de oră să ne spună despre familia Bălcescu.
Mie,personal,mi s-a părut foarte interesant.Spre exemplu,câţi dintre dumneavoastră ştiaţi că "Bălcescu" vine de la cuvântul "bal",care în limba slavonă înseamnă "vale seacă"?Numele s-a atribuit familiei respective,fiindcă aveau conacul construit lângă o vale seacă.(Eu nu ştiam asta) .Si câte nu mi-au mai fost lămurite de acel muzeograf?(Recunosc că ştiu foarte puţine lucruri despre lume,în general,şi cu cât descopăr mai multe,cu atât conştientizez cât pot fi de proastă!)
Dar a trebuit să o ştergem repede,pentru a băga burţile-n draci la mec,că doar ăla era obiectivul excursiei,nu?!
În autocar toata lumea făcea comentarii aiurea,referitor la directorul casei memoriale,ceea ce m-a scos cu adevărat din pepeni,pentru că omul ăla e de-a dreptul EXTRAORDINAR!Doamne,eu nu o să pot întelege niciodată de ce oamenii care au cu adevărat ceva de spus,sunt luaţi drept nebuni sau beţivi,în timp ce toţi inculţii cu bani sunt aproape veneraţi de toată lumea.Serios,mi se pare imposibil să te plictiseşti ascultând un asemenea orator(pentru că muzeograful vorbea cu pasiune, povestea pe întelesul nostru,fără să se izmenească folosind tot felul de cuvinte anapoda,făcea remarci inteligente şi avea un umor fin de-a dreptul încântător),dar să stai cu gura căscată la televizor,când cacă Becali tot felul de tâmpenii(pardonibus de expresia "Becali",da' aşa e,omul ăla spune numai căcaturi).
Lumea e aiurea.

Sibiu.

It says home is where your heart is and my heart is in Sibiu.

Am vizitat weekendul ăsta Sibiul şi n-am cuvinte să descriu ce frumos e!Străzile medievale din oraşul vechi,,clădirile vechi de mai bine de 100 de ani,bisericile romano-catolice,piaţa mică,aerul,ploaia,pasajele,gangurile...totul e încântător!Până şi oamenii par a face parte dintr-un decor medieval;tipii pletoşi şi sibiencele "odd"(nu există un termen descriptiv mai nimerit) dând impresia că au "sărit" dintr-un cântec de la Haggard.(Scuzaţi comparaţia şi descrierea săracă a acestiu oraş minunat.)
Trăiesc cu speranţa că voi ajunge acolo cât mai curând,cât mai singură(să nu mă mai bâzâie nimeni la bibilică) şi că voi petrece cât mai mult timp în acel loc desprins din timp,paralel cu oamenii,cu viaţa şi cu tot ce e lumesc.



Cu Ioana:

Primăria din Sibiu:

Biserica greco-catolică:

Gang:








p.s.Sunt fotograf amator şi habar n-am de vreun truc fotografic.De-asta au iesit banal.

Ce face elevul român la şcoală,când se plictiseşte...

Ceee?Simplu: îşi exercită talentele pe diferite foi rupte din caiete.Ia priviţi,aşadar,ce a râgâit ieri subsemnata :
Aceasta este,după cum vedeţi scris deasupra,o cămilă bidromaderă.De ce BIdromaderă?Păi,din moment ce cămilele cu o cocoaşă se numesc dromaderi,nu văd de ce cămilele cu două cocoaşe nu s-ar numi bidromaderi.

Bineînţeles,că tot ne-am apucat de desenat,era păcat să nu-i facem un portret şi profului de mate:
He's kinda cute,don't you think so?Mă refeream la desen,nu la prof,logic.

Ei,bine,cu siguranţă vor mai urma ceva desene plicticoase,în zile plictisitoare,fiindcă elevul român-mai ales dacă e Văcărescian!-se va plictisi la şcoală până joia viitoare,la ora trei;de atunci încolo,pentru aproximativ trei luni de zile,se va descotorosi de pielea sa parşivă,profitoare şi leneşă-accesoriu fără de care nu te poţi numi elev român- şi va petrece o vară straşnică...lucrând la engleză,citind basme,spălând,gătind şi făcând,în fine,alte lucruri oribilant de interesante.

cugetare

când ai nevoie la toaletă nu găseşti niciuna.
când găseşti,nu e nimeni alături să-ţi ţină uşa.
iar când faci pe tine...nu îţi cedează nimeni locul din faţă.

Nicole.

Ador să-i fac poze spontane.Habar n-am de ce.

...se prostea plescăind o acadea,pentru a mă enerva pe mine.


...dansează pe stradă,habar n-are de nimic...



O poză din toamnă,pe vremea când avea breton.S-a schimbat oarecum,nu?





ca-n reclama de la uaşângou.

p.s.Nu că la Emma aş ţine mai puţin,din contră,numai că ea nu suportă sa-i fac poze.

1 IUNIE!!!

În cei cinşpe ani de copilărie ai mei,n-am avut parte de un 1 iunie mai frumos ca ăsta!Am primit cel mai rulător cadou:o zi în oraş cu prietenele mele cele mai bune,Emma şi Bianca(sau Nicole,cum vreţi).A fosr suuuper,ne-am distrat grozav,în ciuda faptului că timp de vreo juma de oră am "alergat" după toalete,prin parc,întrucât nevoile fiziologice nu-mi dădeau pace.
Am sporovăit vreo 5 ore,despre şcoală,despre note,despre profi,despre colegi,despre cărţi,despre autori,despre noi,despre vedete şi alte nimicuri.Am bătut tot oraşul de la un cap la altul;la un moment dat ne înghesuisem la rând,pentru a intra la zoo,dar am renunţat la idee;am mâncat floricele şi am băut apă plată(nu le dau voie să bea acidulat =)) ),am râs ,ne-am prostit and other third grade stuff.Ca orice copii.
Pun şi o poză cu noi-în lipsa inspiraţiei,nu pot realiza o descriere amănunţită a zilei de azi...:

Celebra poză de grup,în care cel din mijloc ţine camera.De la stânga la dreapta,ne prezentăm:
bia ve,miru be,muski.
Trei figuri diferite,trei stări diferite,acelaşi suflet.

Sper că şi voi aţi petrecut frumos de Ziua Copilului.
Şi cu această ocazie,eu urez tuturor copiilor,fie ei punkeri,rockeri,emo, sau fără niciun Dumnezeu într-ale trendului, note mari,bursă dacă se poate,haine funcky,telefoane bengoase,chitări şucare şi ce îşi mai doresc ei!